După ce anul trecut am făcut la
Orăştioara de Sus un fotoreportaj legat de jocul si obiceiul căluşarilor m-am
gândit să transform acest fotoreportaj într-un foto proiect de câţiva ani.
Astfel că în primii ani voi fotografia căluşarii din satele centre de comună
din jurul Orăştiei după care voi fotografia căluşarii din restul satelor care
aparţin de aceste comune.
Pentru spectatori, obiceiul şi
dansul căluşarilor este o frumoasă manifestare populară şi folclorică, un mare
spectacol, un deosebit joc. Insă dincolo de toate acestea acest obicei are
înţelesuri profunde asupra relaţiilor omului cu lumea înconjurătoare, cu
natura, asupra mersului normal al vieţii sociale, cotidiene şi asupra
soluţiilor. Fotografiind şi urmărind pe plan zonal acest complex obicei sper să
găsesc şi să ofer explicaţii asupra tuturor aspectelor sale (origine, evoluţie,
funcţii, semnificaţii etc.).
Anul acesta (2013) am planificat
sa fotografiez căluşarii dintr-o comună aflată la 7km de Orăştie, totul era
pregătit până când exact în data de 24 decembrie (ultima zi) mi se spune la
telefon ca nu mă mai pot duce în această comună pentru că vătaful (parcă)
tocmise un fotograf cu remunearaţie pentru acest obicei. Eu fac din pasiune
acest foto proiect şi nu aştept nici o remuneraţie pentru asta (mai ales din
partea căluşarilor)… în fine trecând peste toate nu ştiam încotro să mă duc
tocmai în ultima zi. Am reuşit până la urmă să vorbesc prin telefon cu vătaful
Ilie din satul Romos (14km de Orăştie), a înţeles ceea ce vreau sa fac şi am
primit acceptul.
Dansul şi obiceiul căluşarilor
din Romos are o tradiţie îndelungată, timp în care formaţiile au cunoscut
celebritatea. În anul 1599, 112 căluşari între care şi căluşarii din Romos, au
participat la intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Iar după
descrierea antropologului Romulus Vuia în revista daco-română din Cluj-Napoca
într-un studiu de sinteză, la un congres de antropologie şi etnografie ţinut la
Londra în 1935 a dus cu el grupul de căluşari de la Romos din Transilvania
pentru a demonstra pe viu despre originea şi istoricul căluşarilor care au
uimit Londra. Anul acesta în 17 decembrie 2013, în ziua de prăznuire a
Sfântului Proroc Daniel, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi-a sărbătorit
onomastica iar grupul de Căluşari din comuna Romos au ţinut să îl ureze pe
Patriarhul României şi i-au oferit un ştergar de perete, o faţă de masă din
secolul XIX, cusute în stil tradiţional, precum şi cozonac şi o sticlă de ţuică
cu imaginea căluşarilor şi a unui vătaf, erou în cel de-al doilea război
mondial.
Timp de sute de ani, căluşarii din Romos nu au lipsit de la nici un
eveniment cultural major care s-a petrecut în special în partea Transilvaniei.
În satul Romos obiceiul căluşarilor
are loc în timpul sărbătorilor de iarna. Începe în ajunul Crăciunului şi ţine
până în 2 ianuarie. Formaţia de căluşari cuprinde numai feciori, aleşi în număr
impar. Pregătirile pentru acest eveniment încep din timpul postului de Crăciun,
când căluşarii îşi aleg o gazdă. Gazda trebuie să-i primească pe căluşari în
gospodăria lui pe toată perioada desfăşurării obiceiului.
Formaţia
de căluşari are o
structura bine pusă la punct. Şeful formaţiei, “vătaful”, se distinge prin autoritatea faţă de ceilalţi căluşari.
El trebuie sa fie un bun orator şi să fie spontan. Vătaful este urmat de vătaf
2 şi vătaf 3 care trebuie să-l înlocuiască dacă este cazul. Ceilalţi membri ai
formatiei sunt dansatori care execută mişcările vătafului. Pe langă căluşarii
dansatori mai sunt şi doi “jupâni”, tineri aspiranti, care se iniţiază în dansul
căluşarului. Jupânii umblă mascaţi şi îmbrăcaţi în mod bizar. Ei au sarcina să
strângă mâncare şi băutură pentru căluşari mergând pe la casele oamenilor.
Jupanii dau alimentele in grija celor doi “cepari” alţi membri ai formaţiei
care servesc căluşarii şi care păstrează cheile de la camera de depozitare. Jupânii
au maturoaie cu care lovesc pe oricine încearcă să se apropie de căluşari. Alături
de formaţia de căluşari este şi “Ţurca”. Ţurcaşul este un tânăr voinic care poartă “Ţurca”, o reprezentare frumos împodobită a unei capre. “Ţurca” are panglici multicolore, iar in coarne atarna ciucuri multicolori,
clopoţei şi blăniţă de iepure. De asemenea alături de căluşari se află şi gazda
care serveşte cu ţuică din ploscă pe cei care sunt colindaţi.
Căluşarii sunt îmbrăcaţi în cămaşă ţărănească, cioareci (pantaloni albi din
lână), pieptar, peste pieptar tricolorul aşezat pe partea de joc a fiecărui
căluşar, şerpar (cureaua), căciulă cu pană de fazan, plimbură, ciucur şi Asparagus,
de la genunchi în jos sunt aranjate zdrâncanele, făcute din lână, care atârnă
până la glezne, precum şi clopoţei sau zurgălăi fixaţi în partea de sus a
zdrâncanelor.
În ceea ce priveşte jocul, la Romos sunt următoarele ponturi: Chipărata,
Căstăiana, Săritura peste bâtă, Două
hopuri, Raţa , Târnava mică şi Târnava mare, Foarfeca scurtă şi Foarfeca lungă,
Păpucul, A vinarsului, Balu mărăcinii şi Romana.
Colindele specifice căluşarilor sunt: Răsai soare, De rugat se roagă (sau
colinda gazdei) ce se cântă la gazdă în casă de două ori, colinda Junelui şi
Mere Lina la fântână.
În seara de ajun căluşarii colindă preotul din sat, pe noapte înainte de
răsărit în dimineaţa Crăciunului căluşarii merg la biserica ortodoxă după care
merg la gazdă acasă unde pe două voci alături de bărbaţii din sat colindă “Răsai
Soare” (asta în timp ce soarele chiar răsare). Se intră apoi la gazdă în casă
unde se colindă Colinda gazdei, se serveşte cozonac proaspăt, vin şi ţuică
fiartă., se colindă din nou Colinda gazdei şi se iasă afară pe stradă unde
căluşarii vor dansa majoritatea ponturilor unul după altul. A doua zi de
Craciun căluşarii se întâlnesc la gazdă acasă, merg la biserica catolică din
sat, după care servesc masa la vătaf acasă şi încep la colindat toate casele
unde sunt primiţi. Periplul pe la casele oamenilor se încheie în 2 ianuarie
odată când în mijlocul satului oamenii asistă la împuşcarea ţurcii, după care
merg cu toţii la "gazda căluşarilor" unde se încinge o petrecere. Se
ia pauză de la colindat şi jucat doar în ultima zi din an (31 decembrie), când
se practică Cultul Ursului [cultul
ce era prezent si la geto-daci, care il considerau un animal sacru. Chiar
numele Zalmoxis, confirma faptul ca ursul era un animal totemic al dacilor
(zalmo=piele si olxis=urs)]. În această ultimă zi din an doar Vătaful şi Vătaful 2 rămân îmbrăcaţi în
căluşari, Vătaful 3 este îmbrăcat cu toate zdrâncanele, restul de căluşari
dansatori se îmbracă în Jupâni şi un tânăr voinic reprezintă Ursul. Ursul este
legat cu lanţ şi nu scapă nimeni de pe uliţele satului fără să plătească o
anumită sumă de bani care sunt folosiţi seara pentru petrecerea dintre ani.
Eu m-am simţit foarte bine şi mă bucur că am fost alături de aceşti tineri
extraordinar de minunaţi, le mulţumesc de accept, le doresc numai bine şi Un an
nou fericit!
Foto:
Biserica ortodoxă din satul Romos, înainte de răsărit.
Căluşarii din satul Romos la biserca ortodoxă, în dimineaţa Crăciunului.
În faţa casei la gazda din sat se colindă colinda “Răsai Soare”.
În casa gazdei este atmosferă de sărbătoare. Muzicantul este Ioji de la Geoagiu.
În centrul pozei este vătaful Ilie.
În faţa casei la gazdă căluşarii dansează majoritatea ponturilor unul după altul.
Biserica catolocă din satul Romos.
Căluşarii din satul Romos la biserca catolică.
Căluşarii aşezaţi în formaţie sunt conduşi de vătaf.
Masa este servită acasă la vătaf.
Căluşarii încep să meargă la jucat şi colindat pe la casele oamenilor.
Ţurca colectează bani pentru petrecerea din fiecare seara.
Vătaful conduce ceata în curtea unei gospodării.
Vătaful Ilie vorniceşte primirea darului din partea gazdei.
Jocul căluşarilor în curtea unei gospodarii.
Jocul de la intrarea şi la plecarea din curţiile gospodăriilor nu se repetă.
În ultima zi din an de Cultul Ursului , Vătaful 3 este îmbrăcat cu toate zdrâncanele.
Se pregăteşte şi Ursul.
Tot în ultima zi din an vătaful 1 şi vătaful 2 (singurii îmbrăcaţi în căluşari) cară cu ei un ciubăr de lemn decorat cu tricolor şi asparagus.
Jupânii fac haos pe uliţile satului.
Nu scapă nimeni de "Urs".
Ajunşi aproape de un capăt al satului, la "Podu Morii" cei doi vătafi pun în ciubăr apă din râu. Din această apă se face supă de tăiţei.
În 2 ianuarie 2014 ţurca a fost bine apărată, nu s-a lăsat prinsă Şi a fost greu de împuşcat.
Viitorul "preot" de la slujba ţurcii, Cosmin pregăteşte "caleaşca" preoţilor.
La slujba ţurcii participă multă lume din sat, la capătul ei stau doi "preoţi" iar jupânii stau în jurul ei şi bocesc.
Video:
Foto:
Biserica ortodoxă din satul Romos, înainte de răsărit.
Căluşarii din satul Romos la biserca ortodoxă, în dimineaţa Crăciunului.
În faţa casei la gazda din sat se colindă colinda “Răsai Soare”.
În casa gazdei este atmosferă de sărbătoare. Muzicantul este Ioji de la Geoagiu.
În centrul pozei este vătaful Ilie.
În faţa casei la gazdă căluşarii dansează majoritatea ponturilor unul după altul.
Biserica catolocă din satul Romos.
Căluşarii din satul Romos la biserca catolică.
Căluşarii aşezaţi în formaţie sunt conduşi de vătaf.
Masa este servită acasă la vătaf.
Căluşarii încep să meargă la jucat şi colindat pe la casele oamenilor.
Ţurca colectează bani pentru petrecerea din fiecare seara.
Vătaful conduce ceata în curtea unei gospodării.
Vătaful Ilie vorniceşte primirea darului din partea gazdei.
Jocul căluşarilor în curtea unei gospodarii.
Jocul de la intrarea şi la plecarea din curţiile gospodăriilor nu se repetă.
În ultima zi din an de Cultul Ursului , Vătaful 3 este îmbrăcat cu toate zdrâncanele.
Se pregăteşte şi Ursul.
Tot în ultima zi din an vătaful 1 şi vătaful 2 (singurii îmbrăcaţi în căluşari) cară cu ei un ciubăr de lemn decorat cu tricolor şi asparagus.
Jupânii fac haos pe uliţile satului.
Nu scapă nimeni de "Urs".
Ajunşi aproape de un capăt al satului, la "Podu Morii" cei doi vătafi pun în ciubăr apă din râu. Din această apă se face supă de tăiţei.
În 2 ianuarie 2014 ţurca a fost bine apărată, nu s-a lăsat prinsă Şi a fost greu de împuşcat.
Viitorul "preot" de la slujba ţurcii, Cosmin pregăteşte "caleaşca" preoţilor.
La slujba ţurcii participă multă lume din sat, la capătul ei stau doi "preoţi" iar jupânii stau în jurul ei şi bocesc.
Video:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu